Monografia comunei

Datorită amplasării într-o zonă profund rurală, la limita județului, sectorul locuințelor nu a înregistrat creșteri semnificative la nivelul ultimilor zece ani.

Graficul evoluției numărului locuințelor finalizate pentru perioada 20010-2019 arată o constantă numărului de locuințe nou construite indicând cererea scăzută pentru locuințe în comuna Ciobanu, pe fondul stractivității scăzute pentru localizarea tinerelor familii și slaba dezvoltare a activităților economice diversificate.

Cele mai multe construcții finalizate s-au înregistrat în anul 2016-2017, acești ani reprezintă un maxim de creștere economică la nivel național. Este posibil ca în perioada următoare piața imobiliară să scadă datorită înăspririi condițiilor de creditare impuse de BNR, dar și datorită creșterii artificial a prețurilor locuințelor noi și a terenurilor.

Din punct de vedere al densităților urbane se remarcă concentrarea locuințelor în vetrele satelor componente și de-a lungul drumurilor naționale.

Comuna Ciobanu este situată în partea de NV a județului Constanta, în podișul platformei litoral levantină, pe malul fostei ape Baroi. În partea de nord a comunei se află terenul agricol scos de sub apele Bălții Baroi ca urmare a lucrărilor de îndiguire, iar peste dig se află brațul vechi al Dunării, pe malul căruia este situat satul Plopi, care a aparținut comunei Ciobanu până în anul 1966.

Teritoriul comunei Ciobanu se încadrează în formația floristică de stepă pontică și formația zăvoaielor de lunca. Factorii fizico- geografici de așezare, relief, clima și hidrografic condiționează dezvoltarea unei vegetații spontane și cultivate.

Vegetația de stepă cât și cea de luncă este foarte diversă. Ea se grupează în două grupe floristice: de stepă 65-67%, de plante hidrofil specifice luncii cu salcie, stuf, piciorul cocoșului.

Pe Dealul Ciobanului, vegetația arborescentă este formată din mici plantații de salcâmi care alternează cu terenuri ocupate de suprafețe agricole și izlaz.

Elementele spontane și cultivate determină o compoziție faunistică adecvată- stepică (șoarecele de câmp, hârciog, arici etc.) și de luncă (batracieni, reptile, păsări specifice zăvoaielor).

Teritoriul comunei Ciobanu este cuprins în bazinul hidrografic al Dunării. Fluviul Dunărea influențează nivelul hidrostatic al pânzei de apă freatică din luncă, aceasta fiind bună pentru irigații deoarece are un conținut normal de săruri și un debit de apă suficient tot timpul anului.

Un element important al rețelei hidrografice este rezerva de ape termale subterane care se află la limita administrativă dintre Hârșova și Ciobanu pe lacul numit Puturoasa.

Apele de suprafață sunt dirijate de fluviul Dunărea care mărginește comuna Ciobanu, lacuri de albie, limane fluviale, căi cu apă temporară.

Lacurile de albie (Apele Albe, Cernica, Coada Lebădoiului) care au existat în perimetrul localității au fost asanate ca urmare a extinderii terenurilor agricole.

Limane fluviale- singurul din zonă- Lacul Hasarlak- are versanții transformați în faleze lacustre afectate de eroziune.

Văile cu apă temporară sunt puse în evidență de ploile torențiale de primăvară și toamnă (Valea Gherghinei, Valea Moscalciului, Valea lui Zgârci, Valea lui Tabanache etc.).

Localizarea grografică a comunei Ciobanu, plasează teritoriul sau în plină zonă temperată, aspectul dominant fiind cel de stepă, uscată, aspră și secetoasă, cu vânturi puternice dominate de anticiclonul siberian.

Temperatura aerului înregistrează diferențe mari între lunile extreme, comuna fiind afectată de izoterma lunii ianuarie cu 2 grade celsius și de izoterma lunii iulie cu 22 grade Celsius.

Precipitațiile constituie principala sursă de umezire a solului, de alimentare a pânzelor de apă freatice și a bazinelor hidrografice. Repartiția anuală a cantităților de precipitații se caracterizează prin neuniformitate, înregistrându-se mici difernețieri anuale, regimul precipitațiilor încadrându-se în media de 444mm (una din mediile mici ale țării). Specifice zonei sunt ploile torențiale de diverse durate și intensități, care influențează în mod deosebit desfășurarea proceselor fizico- geografice.

Pentru comuna Ciobanu, un rol deosebit îl are anticiclonul Euro- Asiatic și Depresiunea barică mediteraneană. Regimul vânturilor este diferit pe anotimpuri. Iarna predomină vânturile din direcția N, NE- crivățul- care spulberă zăpadă și aduce ger. Vara și primăvara bat vânturile din SE, vânturi frecvente pe această latură dunăreană.

Predominante sunt solurile bălane și aluviale. Pe terasă solurile s-au format pe loess și pe nisipurile eoliene din zona de dune condițiile climatului de stepă uscată. În luncă, solurile aluvionare au grade de înțelenire și salinizare.

După 1961 s-a construit digul Ciobanu- Gârliciu- Dăieni, lunca naturală a Dunării fiind limitată, iar suprafețele întinse desecate și redate agriculturii.

Amenajările pentru irigații reprezintă jumătate din suprafața arabilă a comunei, Canalurile brăzdează lunca Dunării antropică cu rol de cuprindere a apei din infiltrație când nivelul Dunării este în creștere, pentru a evita inundațiile terenurilor agricole.

Suprafața agricolă în anul 2014 este de 78723 ha din care arabil 7206 ha și pășuni 603 ha.

Structura terenurilor comunei

În anul 2014 fondul funciar agricol din comuna Ciobanu reprezintă 83,5% din suprafața totală, ponderea cea mai mare parte fiind reprezentată de suprafața arabilă, urmată de suprafața ocupata de pășuni.

 

Anul

2014

UM: Ha

Total

9367

Agricola

7823

Arabila

7206

Pășuni

603

Vii și pepiniere viticole

14

Terenuri neagricole total

1544

Păduri și altă vegetație forestiera

529

Ocupata cu ape, bălți

636

Ocupata cu construcții

169

Cai de comunicații și căi ferate

107

Terenuri degradate și neproductive

103

Comuna Ciobanu are o economie agrară, iar în structura suprafeței cultivate, cele mai mari ponderi le dețin culturile de porumb boabe, floarea soarelui.

Calitatea terenurilor din zonă, propice desfășurării unei agriculturi de tip intensiv, este dovedită de producțiile mari obținute la hectar de către producătorii agricoli individuali, precum și de calitatea deosebită pe care fructele, legumele și culturile din zonă o au.

Deficiențele sectorului agricol:

Costuri de producție ridicate, comparativ cu profitul generat, Lipsă silozuri, hambare și alte spatii de depozitare,

Forța de muncă din sectorul agricol: îmbătrânirea populației, lipsa pregătirii corespunzătoare a absolvenților, lipsa liceelor cu profil agricol, lipsa spiritului antreprenorial, lipsa de interes a autorităților locale pentru sprijinirea tinerilor fermieri.

Teritoriul analizat este favorabil producției agricole, oferind condiții pentru creșterea plantelor. Potențialul existent, nu este valorificat, nereflectându-se în nivelul producției, respectiv al productivității muncii.

Spațiile verzi reprezintă suprafețe de teren cu vegetație în general amenajată, la care se asociază o serie de construcții specifice pentru satisfacerea funcțiilor sociale, culturale, estetice și igienico­ sanitare. Natura urbană are ca scop ameliorarea peisagistică și este compusă din arbori, arbuști, pomi fructiferi și legume, în gospodăriile individuale.

Conform OUG nr. 114/2007, care modifică și completează OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, articolul li aliniatul (1), autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 mp/locuitor până la 31 decembrie 2013.

Precizăm că prin prevederile Legii 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, art. 3, spațiile verzi se compun din: spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii,spatii verzi publice de folosinta specializata: (i) gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber, parcuri expozitionale, zone ambientale si de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ; (ii) cele aferente dolarilor publice: crese, gradinite, secii, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire; (iii) baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta; spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si baze sportive; spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa; culoare de protectie fata de infrastructura tehnica; paduri de agrement; pepiniere si sere.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că, pentru desfășurarea în condiții optime a activităților umane, ar fi necesari 50 mp zonă verde intravilană/locuitor și 300 mp zonă verde extravilană/locuitor.

În prezent în comuna Ciobanu nu există spații verzi publice amenajate.

Spațiile verzi la nivelul comunei sunt reprezentate de următoarele:

  • Păduri și pepiniere,
  • Spații verzi aferente cursurilor de apă și lacurilor,
  • Teren de sport Liceul Tehnologic
  • Teren de sport (stadion) Ciobanu
  • Cimitir Ciobanu (vechi)
  • Cimitir Ciobanu (nou)
  • Cimitir Miroița 45
  • Spații verzi adiacente căilor principale de comunicație Suprafața spațiilor verzi la nivelul localităților comunei :

 

Tip spațiu verde

Suprafața (ha)

Ciobanu

Miorita

Total

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

1.61

o.oa

1.61

Gospodarie comunala, cimitire

2.40

0.59

2.99

Terenuri libere, Qradini

0.12

0.06

0.18

TOTAL

4.13

0.65

4.78

Sursa: Plan Urbanistic General comuna Ciobanu- în curs de elaborare (2021)

Având în vedere normele legale in domeniu care solicita 26 mp/cap locuitor, spațiile verzi existente nu acoperă această normă la nivelul localității Ciobanu, fiind necesară crearea mai multor spații verzi publice la nivelul comunei.

 

Suprafața minimă de spații verzi la nivelul localităților comunei Ciobanu

Ciobanu

Miorita

Populatie

Supr spatii verzi

min. Nec. (mp)

Supraf.sp.verzi existent (mp1

Populatie

Supr spatii verzi

min. Nec. (mp1

Supraf.sp.verzi existent (mp1

3350

87100

41300

250

6500

6500

De menționat ca numărul populației este cel rezultat din Fișa localității 2020 furnizată de Primăria comunei Ciobanu.

 

Arii naturale protejate

Pe teritoriul administrativ al comunei Ciobanu se află parțial Siturile de importanță comunitară NATURA 2000 ROSCI0012 Brațul Măcin și ROSPA0040 Dunărea Veche- Brațul Măcin.

Suprafața locuibilă a comunei Ciobanu este de 50368 mp, iar numărul de locuințe este de 1109 (2019).

Majoritatea locuitorilor sunt români (95,75%). Pentru 4,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,53%). Pentru 4,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

În ceea ce privește forța de muncă, la nivelul anului 2019, din efectivul populației, figurează 113 salariați aprox 3,18% dintre locuitori erau salariați în diferite domenii: agricultură, industrie, comerț, transport, poștă, administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială.

Din punct de vedere al repartizării populației pe localități componente, situația aferentă anului 2020 conform Fișei localității este următoarea:

Total

CIOBANU

MIORIȚA

3600

3350

250

Sursa: Fișa localității 2020

 

Populația

Numărul de locuitori ai comunei Ciobanu la nivelul anului 2021 era de 3575 persoane conform datelor înregistrate de Institutul Național de Statistică, repezentând 0,47% din totalul populației județului.

Din cei 3575 de locuitori:

-Masculin                  1822 loc.

-Feminin                    1753 loc.

Populația stabilă pe grupe de vărstă în anul 2021:

Rezultatele cautarii – POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie

 

Anul 2021

UM: Numar persoane

Total

3575

O- 4 ani

212

5- 9 ani

210

10-14 ani

213

15-19 ani

227

20-24 ani

216

25-29 ani

190

30-34 ani

303

35-39 ani

281

40-44 ani

275

45-49 ani

271

50-54 ani

250

55-59 ani

150

60-64 ani

220

65-69 ani

205

70-74 ani

148

75-79 ani

84

80-84 ani

59

85 ani si peste

61

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS baza de date TEMPO

 

Locuri de muncă

Numărul de cadre didactice la nivelul comunei Ciobanu este următorul:

 

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2015

Anul 2019

UM: Numar persoane

Total

30

29

32

26

27

lnvatamant prescolar

5

6

9

5

5

lnvatamant primar si gimnazial

(inclusiv invatamantul special)

 

25

 

19

 

20

 

17

 

19

lnvatamant primar (inclusiv invatamantul special)

 

10

 

8

 

7

 

7

 

7

lnvatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special)

 

15

 

11

 

13

 

10

 

12

lnvatamant primar si gimnazial

:

:

:

17

19

lnvatamant primar

:

:

:

7

7

lnvatamant gimnazial

:

:

:

10

12

lnvatamant liceal

:

:

3

4

:

lnvatamant profesional

:

4

:

:

3

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS baza de date TEMPO

 

Asigurarea cu locuințe a populației

Suprafața locuibilă a comunei Ciobanu este de 50368 mp, iar numărul de locuințe este de 1109 (2019).

Materialele de construcție utilizate sunt cărămidă și b.c.a., ca materiale durabile și chirpici ca material nedurabil. Acoperișurile sunt din țiglă, tablă galvanizată sau olane. Starea construcțiilor este medie cu excepția celor realizate după 1990.

EDUCAȚIE

Pe raza teritoriului comunei Ciobanu funcționează 4 unități de învățământ după cum urmează:

  • Liceul Tehnologic Ciobanu cu școală profesională, primară și gimnazială
  • Grădinița Ciobanu
  • Grădinița Miorița

Evoluția elevilor în intervalul 2010-2019 evidențiază o ușoară creștere a acestora la toate grupele de vârstă cu exceptia copiilor înscrisi la grpdinite si a celor din învătământul liceal:

 

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

Anul

2017

Anul

2018

Anul

2019

UM: Numar persoane

Total

542

523

476

484

474

469

487

482

487

485

Copii inscrisi în gradinite

206

211

96

99

88

84

104

100

99

101

Elevi inscrisi in

invatamantul

preuniversitar

 

 

336

 

 

312

 

 

380

 

 

385

 

 

386

 

 

385

 

 

383

 

 

382

 

 

388

 

 

384

Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)

 

 

 

293

 

 

 

259

 

 

 

307

 

 

 

296

 

 

 

299

 

 

 

304

 

 

 

297

 

 

 

307

 

 

 

313

 

 

 

328

Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul

special)

 

 

 

153

 

 

 

137

 

 

 

159

 

 

 

168

 

 

 

164

 

 

 

174

 

 

 

173

 

 

 

173

 

 

 

197

 

 

 

185

Elevi inscrisi în invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special)

 

 

 

140

 

 

 

122

 

 

 

148

 

 

 

128

 

 

 

135

 

 

 

130

 

 

 

124

 

 

 

134

 

 

 

116

 

 

 

143

Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial

 

 

:

 

 

:

 

 

:

 

 

296

 

 

299

 

 

304

 

 

297

 

 

307

 

 

313

 

 

328

Elevi inscrisi in

invatamantul primar

 

:

 

:

 

:

 

168

 

164

 

174

 

173

 

173

 

197

 

185

 

 

 

Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial

 

:

 

:

 

:

 

128

 

135

 

130

 

124

 

134

 

116

 

143

Elevi inscrisi in invatamantul liceal

 

18

 

53

 

73

 

89

 

87

 

81

 

55

 

30

 

13

 

:

Elevi inscrisi in invatamantul profesional

 

25

 

 

:

 

:

 

:

 

:

 

31

 

45

 

62

 

56

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS baza de date TEMPO

 

Anul2010

Anul 2019

UM: Numar persoane

Total

32

27

lnvatamant prescolar

9

5

lnvatamant primar si gimnazial

{inclusiv invatamantul special)

 

20

 

19

lnvatamant primar (inclusiv invatamantul special)

 

7

 

7

lnvatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special)

 

13

 

12

lnvatamant primar si gimnazial

 

19

lnvatamant primar

:

7

lnvatamant gimnazial

:

12

lnvatamant liceal

3

:

lnvatamant profesional

:

3

 

 

Numărul cadrelor didactice este în ușoară scădere comparativ cu anul 2010.

 

Anul2010

Anul 2019

UM: Numar persoane

Total

32

27

lnvatamant prescolar

9

5

lnvatamant primar si gimnazial

{inclusiv invatamantul special)

 

20

 

19

lnvatamant primar (inclusiv invatamantul special)

 

7

 

7

lnvatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special)

 

13

 

12

lnvatamant primar si gimnazial

 

19

lnvatamant primar

:

7

lnvatamant gimnazial

:

12

lnvatamant liceal

3

:

lnvatamant profesional

:

3

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS baza de date TEMPO

 

SĂNĂTATE

Numărul unităților sanitare la nivelul anului 2019:

 

Anul 2010

Anul 2015

Anul2019

UM: Numar

Cabinete medicale de familie

2

1

1

Cabinete stomatologice

1

:

1

Farmacii

1

:

1

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS baza de date TEMPO

Conform fatelor oferite de Primăria Ciobanu, la nivelul comunei există un dispensar în Ciobanu, un dispensar în Miorița, 3 cabinete medicale și o farmacie.

Personalul sanitar (medici) înregistrează o scădere constantă în intervalul 2010- 2019, în timp ce personalul sanitar mediu este în creștere (proprietate privată):

Anul2010                    Anul 2015                   Anul 2019

 

 

Medici

UM: Numar persoane

2

2

1

din total medici: medici de familie

1

2

1

 

Stomatologi

 

1

1

 

Farmacisti

 

 

1

Personal sanitar mediu

1

3

3

       

Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor INS baza de date TEMPO

 

CULTURA

La nivelul comunei există o bibliotecă și un Cămin cultural în satul Ciobanu.

La fel ca și în celelalte județe din România, fondul funciar al județului Constanța a cunoscut schimbări profunde în perioada post-comunistă, marcată de Legea din 1991, schimbarea proprietarilor, fragmentarea terenurilor agricole, lipsa strategiei pe termen lung și neadaptarea practicilor la condițiile fizico-geografice existente.

În anul 2014 fondul funciar agricol din comuna Ciobanu reprezintă 83,5% din suprafața totală, ponderea cea mai mare parte fiind reprezentată de suprafața arabilă, urmata de suprafata ocupata de pășuni.

 

Anul2014

UM:Ha

Total

9367

Agricola

7823

Arabila

7206

Pasuni

603

Vii si pepiniere viticole

14

Terenuri neagricole total

1544

Paduri si alta vegetatie forestiera

529

Ocupata cu ape, balti

636

Ocupata cu constructii

169

Cai de comunicatîi si cai ferate

107

Terenuri degradate si neproductive

103

Principalele întreprinderi care operează în sectorul agricol sunt:

GEAGER-PREST SRL- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

SEBI ȘI NICO AGROPRODUCT SRL- Activitati auxiliare pentru productia vegetala

L&D LAND AGRO-FARM S.R.L.- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

FRUTAS JARA S.R.L.- Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

Comuna Ciobanu are o economie agrară, iar în structura suprafeței cultivate, cele mai mari ponderi le dețin culturile de porumb boabe, floarea soarelui.

Calitatea terenurilor din zonă, propice desfășurării unei agriculturi de tip intensiv, este dovedită de producțiile mari obținute la hectar de către producătorii agricoli individuali, precum și de calitatea deosebită pe care fructele, legumele și culturile din zonă o au.

Deficiențele sectorului agricol:

Costuri de producție ridicate, comparativ cu profitul generat, Lipsă silozuri, hambare și alte spatii de depozitare,

Forța de muncă din sectorul agricol: îmbătrânirea populației, lipsa pregătirii corespunzatoare a absolvenților, lipsa liceelor cu profil agricol, lipsa spiritului antreprenorial, lipsa de interes a autoritaților locale pentru sprijinirea tinerilor fermieri.

Teritoriul analizat este favorabil producției agricole, oferind condiții pentru creșterea plantelor. Potențialul existent, nu este valorificat, nereflectandu-se în nivelul producției, respectiv al productivității muncii.

Agricultura nu contribuie la îmbunătățirea standardului de viață din mediul rural, pe fondul unor inconveniente:

  • număr mare de exploatații (gospodării agricole individuale) de mici dimensiuni care nu sunt dotate cu mașini agricole, gospodării care nu pot efectua lucrări de îmbunătățiri funciare, nu pot respecta tehnologiile din lipsă de fonduri și care nu pot beneficia de credite;
  • societăți comerciale cu profil agricol care se află în reorganizare/lichidare sau chiar în situația de faliment din cauză că producția obținută nu acoperă costurile de producție, în situația în care pe piață există cerere venită din partea prelucrătorilor din industria alimentară, din teritoriul zonal (există și o concurență neloială cauzată de importuri la preț de dumping);
  • scăderea efectivelor de animale și a producției se datorează și costurilor legate de obținerea unor furaje de calitate și de îmbunătățire a raselor, dar și prețului mic oferit pentru lapte sau brânză;
  • problemele legate de producția vegetală redusă pot fi cauzate de neefectuarea lucrărilor

agricole și a tratamentelor fitosanitare la timp, de folosirea unor semințe necorespunzătoare și de lipsa posibilităților de a se putea apela la sistemele de irigații;

Directii de urmat pentru dezvoltarea si eficientizarea agriculturii la nivelul zonelor studiate:

  • gruparea micilor producatori agricoli si crescatori de animale in asocialii sau cooperative;
  • atragerea fondurilor europene, fondurilor guvernamentale pentru dezvoltarea sistemelor de irigatii, pentru achizitionarea de utilaje moderne si eficiente, pentru constructia de silozuri, de hambare, de grajduri;
  • incurajarea culturilor ecologice, incurajarea cresterii animalelor natural;
  • sprijinirea asociatiilor de producatori pentru incheierea contractelor de achizitie a produselor finite.

Principalele societăți care operează în domeniul comerțului și serviciilor existente la nivelul comunei Ciobanu sunt:

MANI-PARADIS S.R.L.- Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

THE BROTHERS DOUBLE D SRL- Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare

GEMMA ART LEADER SRL- Activitati de consultanta pentru afaceri si management ROȘIORU INVEST SRL- Transporturi cu taxiuri

MEMO-BARBER-SHOP SRL- Coafura si alte activitati de infrumusetare

GLOBAL INVEST GROUP SRL- Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet

Principalele atracții turistice la nivelul comunei Ciobanu sunt:

  • Pescuit sportiv pe Dunăre și Ghiolul Hașarlâc
  • Brațul Măcin al Dunării la 4 km
  • Lacul Hașarlâc pe șoseaua Hârșova- Tulcea
  • Băile termale Hărșova Puturoasa (în proximitatea comunei) 56


Lacul Hașarlâc este un lac de luncă de 254 ha, apărut în urmă cu aproximativ 40 de ani, în perioada comunismului, cu destinaia de amenajare hidrotehnică. Aflându-se în imediata apropriere a Dunării, inginerii hidrotehnicieni ai vremii au decis că era cazul să înființeze în zona Ciobanu­ Hârșova mai multe amenajări hidrotehnice menite să contracareze efectele unor inundații în perioadele de maximă viitură pe fluviul Dunărea.Conform planurilor, amenajarea hidrotrehnică Hașarlâc putea prelua un improtant surplus din recărsările apelor Dunării, totodată reușind protejarea unor întinse suprafețe de culturi agricole (mii de ha) și mai multe localități rurale din urui bălții.

Evenimente locale:

  • Târg în fiecare luni Hora satului
  • Ziua localității- 8 mai

În afară de resursele locale existente trebuie avute în vedere și resursele naturale și antropice existente la nivel județean, înclusiv în zona rurală, acestea putând fi valorificate inclusiv de comuna Ciobanu prin includerea acesteia în diferite trasee turistice tematice.

La nivelul comunei nu există nici o unitate de cazare turistică.

TRANSPORT RUTIER

Comuna Ciobanu se află pe DC 68 (sat Ciobanu) și DC 69 (sat Miorița), fiind situată în proximitatea DN22A și DN2A/ E60 pe relația Slobozia- Hârșova- Tulcea la 4 km distanță de Hârșova. Drumurile publice existente sunt în prezent neasfaltate. Comuna dispune de rețea de circulație si transport de persoane pe relația Hârșova- Constanța asigurând condiții satisfăcătoare pentru relațiile de circulație și transport.

TRANSPORT FEROVIAR

Comuna nu dispune de relație CFR directă cu linia Constanța- Slobozia.

ALIMENTARE CU APĂ

La nivelul anului 2019 lungimea totală a rețelei de distribuție apă potabilă era de 32 km cu cantottate de apă potabilă distribuită de 105 mc.

Alimentarea cu apa pentru cele trei localitati: Harsova, Ciobanu si Vadu Oii se va realiza din gospodaria de apa Harsova. Sursa subterana Harsova este situata in vestul localitatii de apa, are 11 puturi dintre care 2 sunt in functiune, unul in conservare si 2 dezafectate. Pentru asigurarea apei potabile la consumatori, se va asigura reabilitarea statiei de clorinare aferente statiei de tratare si a rezervoarelor de inmagazinare.

Avand in vedere ca gospodaria de apa Harsova alimenteaza cu apa potabila alat localitatea Harsova cal si localitatea Ciobanu, iar debitul maxim orare cumulat pentru cele 2 localitati este de 166 mc/h, este propusă o noua instalatie de clorinare cu clor gazos cu capacitatea maxima de 0.25 kg Cl2/h.

Alimentarea cu apa potabila a localitatii Ciobanu se va realiza din gospodaria de apa aferenta orasului Harsova. Alimentarea cu apa a comunei Ciobanu se va realiza prin intermediul unei conducte de aductiune. Pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune pentru satisfacerea consumatorilor precum si pentru combaterea unui eventual incendiu s-a propus realizarea unei statii de pompare pentru ridicarea presiunii compusa din 1+1 pompe de consum si o pompa pentru incendiu.

Se vor executa lucrari de reabilitare si extindere ale retelei de distributie pentru a asigura racordarea populatiei la serviciile de alimentare cu apa potabila

Actualele rețele nu mai corespund standardelor de calitate:

  • uzura inaintata datorita duratei mari de canci este in data exploatare: infrastructura veche, conducte din otel corodate, importante pierderi de sarcina, consum ridicat de energie la pompare, presiuni scazute in reteaua de distributie.;
  • depasirea perioadei normate de utilizare;
  • s-au produs avarii repetate care au crescut pierderile de apa, implicand reparatii frecvente si costisitoare, întreruperi in furnizarea serviciilor de alimentare cu apa.

Reabilitarea retelei de distributie va avea ca efect diminuarea pierderilor pe retea. Se vor înlocui tronsoanele cu un grad ridicat de uzura, pe care se inregistreaza numeroase avarii. Conductele ce urmeaza a fi reabilitate nu vor fi reutilizate. Acolo unde traseele coincid, acestea vor fi extrase octala cu excavatia iar santul va fi pregalil pentru pozarea noilor conducte. Reteaua de distributie se va reabilita prin înlocuirea conductelor vechi cu conducte noi de polietilena de înalta densitate, PE100, PN10, pe o lungime de 10.756,00 m si se va executa din conducte, cu diametru De 110.,. 200 mm.

CANALIZARE

Comuna nu dispune de sistem centralizat de canalizare si nici de statie de epurare. S-a propus extinderea retelei de canalizare si refulare. A fost necesara prevederea unei statii principale de pompare. Apele uzate pompate de aceste statii de pompare vor refula prin intermediul unor conducte noi propuse, in noua canalizare menajera ce descarca in statie de pompare ce trimite apa uzata catre SEAU Harsova. Prin proiect sa mai propus si extinderea conductei de refulare. Apa epurata va fi deversata in emisarul Fluviul Dunarea.

S-a propus extinderea retelei de canalizare pe o lungime de 29.247,00 m, cu tuburi cu diametrul nominal de 250 mm. Reteaua de canalizare menajera propusa a fost prevazuta pentru a asigura preluarea apelor uzate de la toti consumatorii, precum si a asigura functionalitatea întregului nou sistem de canalizare menajera realizat. Conductele se vor amplasa in principal in acostamentul drumului„ Traseul retelelor proiectate va respecta planurile de situatie, iar adancimea de montaj conform detaliilor din pofilele longitudinale anexate, intocmite pe fiecare strada in parte. Pofilele longitudinale s-au elaborat cu respectarea cotelor din ridicarile topografice executate pe teren. Accesul in reteaua de canalizare va fi asigurat la fiecare schimbare de aliniament sau panta, la capatul tuturor colectoarelor de canalizare, la fiecare intersectie dintre doua sau mai multe canale. Accesul va fi asigurat prin camine de vizitare in scopul supravegherii si intretinerii canalelor, pentru curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor

Principalele străzi pentru care sunt prevăzute lucrări de dezvoltare a rețelei de canalizare: Str. Eroilor, Stadionului, Libertății, Horea, Cloșca, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Vlad Țepeș, Vasile Alecsandri.

Datorita reliefului existent pe amplasamentul localitatii Ciobanu, apele uzate menajere rezultate de la consumatorii casnici, publici si industriali nu poate fi transportat prin curgere libera pana la statia de epurare existenta a orasului Harsova.

A fost necesara prevederea unei statii principale de pompare ape uzate menajere si industriale, in cheson care sa transporte, sub presiune, aceste categorii de apa la statia de epurare. Incinta statiei de pompare ape uzate va fi împrejmuita. ln cadrul statiei de pompare se va prevedea un gratar mecanic care sa permita separarea materialelor grosiere, înainte de a intra in bazinul de aspiratie. Statia de pompare va fi prevazuta cu un generator electric de curent, cu gospodarie proprie de combustibil, pentru a asigura functionarea acesteia in perioadele in care este întrerupta alimentarea cu energie electrica.

Pe langa aceasta statie de pompare apa uzata, pentru preluarea apelor uzate de la toti consumatorii, datorita reliefului existent pe amplasamentul localitatii Ciobanu au mai fost necesare 3 statii de pompare, de capacitati mici. Aceste statii de pompare se vor amplasa ingropat in partea carosabila. Statiile de pompare propuse vor fi de tipul cu separare de solide. Apele uzate pompate de aceste statii de pompare vor refula prin intermediul unor conducte noi propuse, in noua canalizare menajera ce descarca in statie de pompare ce trimite apa uzata catre SEAU Harsova. La capetele conductelor de refulare vor fi prevazute camine de disipare a energiei, inainte de descarcarea in colectorul de canalizare.

Traseu condute de refulare:

  • Refulare SPAU Stadion: Stadion – str. Eroilor – DC68;
  • Refulare SPAU SS1: Stefan;
  • Refulare SPAU SS2: Ion Creanga – str. Viilor;
  • Refulare SPAU SS3: Drum Exploatare 2

INSTALAȚII DE ÎNCĂLZIRE, GAZE NATURALE

Comuna Ciobanu nu are sistem centralizat de termoficare, încălzirea gospodăriilor facându-se prin utilizarea conbustibilului solid.

Comuna Ciobanu nu este racordată la sistemul național de distribuție a gazelor naturale.

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

În prezent localitățile comunei Ciobanu sunt complet electrificate.

Alimentarea cu energie electrică se face printr-o rețea de joasă tensiune, 0,4 KV, în montaj aerian pe stâlpi de beton armat, traseul urmând trama stradală a localităților și cuprinzând în totalitate zonele construite. La nivelul comunei există 2 posturi de transformare.

Pe staplii rețelei de joasă tensiune este montată și rețeaua de iluminat stradal. Iluminatul public este complet funcțional în satele comunei Ciobanu, fiind demarat un proiect de reabilitare în anul 2017.

Consumatorii: locuințe, instituții publice, mica-industrie, prestări servicii, spații comerciale sunt racordați la rețeaua de distribuție prin branșamente individuale dotate cu contoare pentru înregistrarea consumului.

Rețelele de tensiune medie cu valoarea nominală 110kv, 20kv, 10kv, 6kv precum și cele de joasă tensiune cu valoarea nominală de 0,4kv sunt rețele de distribuție a energiei electrice, și sunt în gestiunea operatorului zonal de distribuție a energiei electrice și anume S.C. Enel Distribuție Dobrogea S.A. sau sunt deținute de agenți economici privați.

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Activitatea de salubrizare la nivelul comunei este efectuată de SC !ridez Salubrizare SA. Salubrizarea constă în:

  • Precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale din deșeurile menajere în

localitățile mai sus menționate

  • Colectare separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, iclusiv fracții colectate separat.
  • Colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora
  • Colectare și transport în vederea predării spre valorificare a tuturor tipurilor de deșeuri industriale reciclabile (carton și hârtie, mase plastice, sticlă, etc.)
  • Măturat (manual și mecanizat), spălat (manual și mecaniat), stropit și întreținere căi publice, răzuit și curățat rigole, curățat și răzuit trotuare și borduri
  • Dezăpezire și combaterea poleiului, curățarea și transportul zăpeziide pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestorape timp de polei și îngheț.

Precolectarea deșeurilor reciclabile pentru blocuri de locuințe și gospodării individuale se                                                                                                                                          62

realizează la platformele de precolectare arondate. Pentru agenții economici, precolectarea deșeurilor reciclabile se face în recipienți standardizați, în funcție de deșeul colectat selectiv, procurați de fiecare agent economic în parte. Transportul deșeurilor se face cu autovehiculele din dotare. Deșeurile colectate și care au suferit operațiuni de tratare se predau numai unităților autorizate pentru prelucrarea acestora. Deșeurile colectate sunt transportate direct de la generator la instalația de valorificare/ eliminare finală, fără stocare temporară a acestora.

Deșeurile sunt transportate la Centrul de management integrat al deșeurilor Costinesti care are urmatoarele facilitati:

  • Depozitul de deseuri capacitate totala de depozitare: 1 200 OOO mc
  • Statia de tratare mecanica si sortare a fractiei uscate din deseuri municipale are o capacitae de 50 OOO I/an
  • Statia de tartare mecano-biologica are o capacitate de cca 70 OOO tone deseuri/an
  • lnstalatia mobilă de concasare cu o capacitate de 18000 I/an